sâmbătă, 20 februarie 2010

Prea mult zgomot pentru nimic

Da, vine o vreme cand nu mai poti, nu mai vrei...Dupa ce ai vrut prea mult si ai crezut ca poti orice. Ai incercat din rasputeri sa obtii acel ceva despre care ai crezut ca este pentru tine, ca ti potriveste. Si sleit de puteri, la capatul unei lupte in care te-ai avantat fara sa ti-o ceara nimeni, tragi linie si iti spui ca a fost prea mult...pentru prea putin. Insusi faptul ca a trebuit sa investesti atat din tine te face sa nu mai vrei la un moment dat. Aproape ca si tu crezi ca te-ai risipit in tot acest timp in care ai facut pasi mici si strategii ca sa obtii ce iti doreai, acel ceva pe care acum nu il mai vrei pentru ca ti-a lasat un gust amar aroganta cu care s-a opus incercarilor tale. Cum ai putea sa iti doresti ceva care se lasa tarat in viata ta? E ca si cum ai vrea sa porti o rochie superba, dar cu doua numere mai mici... Asa te-ai simti mereu... incorsetata in propria vointa abstracta, obtuza si nejustificat de optimista ca poate intr-o zi vei mai slabi iar rochia iti va veni... Nu, lucrurile nu se indreapta niciodata in aceasta directie, iar daca te gandesti cumva sa mergi la un croitor, ei bine, acea cusatura facuta dupa, se va vedea mereu. Da, poate ca viata e ca o rochie, uneori prea larga, incat te pierzi in ea, alteori atat de stramta incat te sufoca. Cel mai bine e sa incerci intotdeuana sa ai silueta potrivita.

vineri, 5 februarie 2010

La ruga de seară

Cad în genunchi de prea multă durere,
De a mea iubire şi de a ta vrere...
Cu capul plecat, cu suflet deşert,
Mă tot rog pe mine, pe El, să te iert.
Cu palmele grele, eu mă închin
Cerşesc mereu un alt destin
În care iubirea să nu fie păcat,
Să nu mai existe vreun vinovat!

marți, 2 februarie 2010

10 reasons to love Mr. Strawberry

1. He is soft like a strawberry.
2. He doesn’t cheat on you.
3. He is always available when you need him.
4. He is smart and has a scroll so you can make him hurry
5. He never leaves you unless you want him to
6. He always finds his place, even in the deepest corners.
7. He makes you smile and you’ll have a big smile on your face!
8. He can be your best friend and your secrets are safe with him.
9. And not only the secrets.
10. He doesn’t mind if you don’t cook, clean or iron.

P.S. Obviously, Mr. Strawberry is not a man. Not even a Superman. It’s an object, but is the best thing you must have around. By the way, it’s an all season dildo.

Rece ca atitudine, fierbinte ca prestatie

Suntem diferite de barbati. Asta e clar. Dar daca ar fi sa intram intr-o competitie sau sa ne pozitionam pe o scara, cine ar sta deasupra? Desigur raportandu-ne la ceea ce ne face mai buni sau inferiori unii altora. Promovarea ideii de egalitate intre barbati si femei este fortata si parca tinde sa intre in sfera ridicolului. Asa ca ignorand din start aceasta posibilitate, ca sa imi dau seama de raspunsul la intrebare, am asternut pe o hartie defectele femeii. Am gasit cateva, dar parca nu suficient de multe incat sa pot spune ca barbatii ne sunt “mai egali”. Si totusi de ce suntem considerate inferioare celor carora le gasim cel putin 10 defecte cat am clipi? Ironic, nu? Am tot refacut calculele si mi-am dat seama ca nu cifrele erau gresite ci termenii ecuatiei. Era cum nu se poate mai simplu, dar si mai complicat in acelasi timp: primul si cel mai mare defect al femeii este barbatul. Si parca odata ce am avut aceasta revelatie nimic nu a mai contat. Si totusi… a mai fost ceva: tendinta femeii de a-si transforma calitatile in defecte. Pana si laturile pozitive “cunsumate excesiv” dauneaza grav. Asadar, suma defectelor si a calitatilor, la care se adauga si barbatul, ar trebui sa ne faca sa fim reci ca atitudine si fierbinti ca prestatie.

luni, 1 februarie 2010

Un alt nicaieri...

Era târziu, pusesem capul pe pernă,
De nicăieri aceeaşi durere eternă.
Am ascultat de unde vine,
Era din suflet, era din mine!

Am adormit, m-am trezit nicăieri...
Era azi, era mâine sau poate că ieri,
Durerea striga, urla ca un câine,
Atunci mi-am dat seama, era sigur mâine!

Am privit în jur, eram nicăieri,
Cu sufletul gol, mai gol decât ieri!

Ecou

În şoaptă-ţi spun: “eu am să mor”.
Tu mă priveşti c-un zâmbet cutremurător.
Atunci îţi strig ameţitor: “eu am să mor”.
Te faci că n-auzi şi m-atingi uşor.

Eu tac, dar un ecou răsunător
Din al meu suflet muribund de dor
Îţi umple parcă auzul cândva nepăsător.

Şi gându-mi zguduit de un fior
Se miră oarecum întrebător:
“Era nevoie să-i declar al meu amor?
El nu ştia că am să mor de dor?!”

Şi făr’ să vreau am zis cam trecător:
“Eu am să mor... cutremurător
Iubindu-te în gând uşor
Şi-un dor răsunător
Ucisă de-un fior nepăsător
Acelaşi dor, fior ameţitor”...